Relaxați-vă, că nu vă fac apologia sexului anal, nici nu vă învăț cum să-l faceți, nici nu vă cert dacă faceți. Filozofia mea e că ceea ce se întâmplă la nivel sexual într-un cuplu este ok atâta timp cât este acceptat de ambele părți. Și mai e și intim și sfânt, adică nu se face public. Eu dau rău de tot din casă dar am și eu limitele mele. Chestiuni sexuale mi-e greu să împărtășesc chiar și prietenelor, că altă filozofie de-a mea e că sexul trebuie făcut, nu vorbit.
Ca o observație personală, se pare că bărbații au două mari fantezii (sexul cu două lesbiene dar se mulțumesc și cu privitul și sexul anal) și un triliard de fantezii mai mici, nerealiste, născute din vizionarea filmelor porno sau a discuțiilor cu băieții la bere. Numărul fanteziilor scade pe măsură ce înaintează în vârstă și își fac și ei măcar o prietenă, că atunci încep să-și dea seama ce mincinoase sunt filmele alea. În același registru se zdrobesc și visele fetelor, când văd ele că nu-i ca în basme sau ca în comediile romantice de la Hollywood, ba nici măcar ca în telenovele. Uneori, când îl vezi pe EL, sufletul tău pereche, duminica dimineața, cu barba nerasă de vineri, cu părul vâlvoi și cu mâna adânc vârâtă în chiloți, căscând vârtos, parcă aduce chiar puțin a film de groază.
Dar deviez. Ziceam că bărbaților le scade numărul fanteziilor dar pe alea majore parcă tot le-ar pune în practică. Deși cred că mulți bărbați ar da ușor înapoi dacă le-ai aduce două lesbiene gata să facă sex cu ei. Ar zice că ei mai bine se uită. Normal, că e mai ușor și mai plăcut, decât să încerci să satisfaci două femei care nici măcar nu sunt atrase de tine, ca specie.
Dar de la sex anal nu cred că ar da vreunul înapoi, așa că dacă nu sunteți pregătie pentru așa ceva, nu vă sfătuiesc să-i dați de înțeles că s-ar putea, undeva, cândva. Și dacă v-o zice p-aia cu: vai, ce mare lucru, că toată lumea face! pe care mi-a zis-o mie un amic, nu-l credeți, că nu face toată lumea. Amicul ăsta încerca să-mi exlice că și sex în trei face absolut toată lumea, eu pe ce planetă trăiesc???? Duhhhh! Sunt irelevanți indivizii care știu ce face toată lumea în pat, fie că sunt iubiți sau amici. Nu vă luați după ei, faceți doar ce vreți voi și nu acceptați nici un fel de presiune. Or avea ei cheia, dar voi aveți palatul. Hahaha!
Nu trebuie să fiți rele, să țipați la ei sau să plângeți că sunteți neînțelese. Există mereu o cale de mijloc, adică voi să nu faceți ce nu aveți chef și el să nu se simtă refuzat. Trebuie doar s-o găsiți. Hai să vă spun cum NU fac eu sex anal.
El zice că ar vrea, eu, zâmbitoare, docilă, gata să-i împlinesc orice dorință oricât de murdară:
- Sigur, iubitule!
El se uită, puțin neîncrezător, prea a fost ușor, "ceva nu-i în regulă", ar vrea creierul lui să-i transmită, dar orice comunicare cu creierul a fost oprită când a auzit "sigur, iubitule!".
Eu, tot suavă, tot docilă, tot miorlăită:
- Dar faci și tu!
El încearcă o restabilire de urgență a legăturii cu creierul personal, ceva gen: MAYDAY, MAYDAY, că parcă i s-a părut lui că aude ceva ce ar avea legătură cu penetrarea. Cu penetrarea LUI!
Bâlbâie ceva ce sună a:
- Păi cum? Nu se poate...cu ce? Ce vrei să spui?
Eu, în același stadiu de da, stăpâne, sunt a ta, fă ce vrei cu mine", zic:
- Cumpărăm un vibrator. Fix mărimea ta, să fim chit. Fac eu cinste! Și putem să ne facem sex anal unul altuia până la adânci bătrâneți!
Aplic metoda asta cu mare, mare succes, de câțiva ani buni. Jur că nu am auzit invitația a doua oară. Sunt conștientă că la un moment dat o să dau peste un bisexual care o să-mi zică: "vai, dar am vibratorul meu!" și nu știu pe unde o să scot cămașa. Dar poate până atunci mă potolesc și mă așez într-un sfânt concubinaj, că peste măritiș o să sar în viața asta. Nu e de mine.