Suzi si Spiros

Acum un an, sa fi fost luna mai, ca parca isi aminteste soare cald si miros de tei, intr-un fel s-a indragostit de Spiros. Se plimba agale pe strada si s-a impiedicat de el. Era frumos si guraliv. A coplesit-o cu vorbe multe si  repezi intr-un suvoi de romana schioapa si greaca neinteleasa. Cumva, s-au inteles sa mearga sa bea o cafea.

In putine saptamani, Spiros i-a vazut asternuturile patului de aproape. Erau de matase albe cu flori mari, rosii. I-au placut mult lui Spiros. Si peretii de culoarea cafelei cu lapte i-au placut. Si tabloul  cu apusul de soare innorat. Si lui Suzi i-a placut Spiros. Era inalt si frumos si privea asa, mijit si verde – albastrui printre gene dese.  Si i-a adus flori de camp invelite in hartie creponata, galbena.

Peste cateva zile Spiros a venit din nou. I-a adus alte flori de camp intr-o vaza de cristal.  Au facut sex  printre florile mari, rosii ale asternutului de matase alba, de care Spiros spunea ca-i fusese putin dor.  Spiros era frumos. Si probabil curvar, atat era de frumos!

Dupa o saptamana, Spiros a venit cu alte flori. Alte flori, alt futai. Apoi au stat de vorba mult. Au baut ceai cu rom, s-au tinut de mana si si-au depanat povestile. Ceaiul cu rom era cald si le incalzea si lor privirile. Spiros a plecat tarziu si ar mai fi stat.

In seara urmatoare, Spiros i-a adus lui Suzi sampanie si cercei albastri. Lui si-a adus haine de schimb. A stat multe zile la Suzi. I-a gatit tzatziki si saganaki de scoici. S-au plimbat pe strazi goale de oameni in nopti goale de stele.  Au inceput sa invete sa faca dragoste. Cand  Spiros a plecat, i-a lasat flori  de camp pe noptiera.  In baie, langa cerceii albastri, Spiros a facut loc pentru o periuta de dinti. Suzi a incuiat usa dupa el, si zambind, a pus de cafea.