Să vă spun ce mi se întâmplă!
Cum stăteam eu așa, cuibărită în pat, cu o cafea caldă, citind The Pleasures and Sorrows of Work de Alain de Botton, unul dintre scriitorii mei "cei mai" preferați, dau peste următoarele rânduri:
Eu, repede subliniez, pozez și pun pe Facebook, să împart gloria momentului în care aflu că Alain a auzit de orașul meu de baștină, cu restul omenirii. Am pus și pe Twitter și nu ziceți măi fraților că a văzut Alain și că mi-a dat follow pe Twitter!
Și cum mă extaziam eu toată în fața emailului care zicea că Alain de Botton is now following you on Twitter, hop alt email: Alain de Botton has sent you a direct message on Twitter! Am deschis mesajul cu emoție, doamne, tremuram, aveam fluturi în stomac, simțeam că-mi cade calciul! Și ne-am conversat noi oleacă și bineînțeles că eu, Lavinia necredincioasa tot întrebam, is it you? is it really you? Mă rog...Printre altele i-am explicat că a scris greșit Craiova și și-a cerut omul scuze pentru eroare. Eu una, l-am iertat, și zic să-l iertați și voi, dragi craioveni și dragi români, că prea e simpatic, să-și rupă el zece minute din timpul lui, să stea de taină cu mine. Nu?
4 comments:
Tanti, tanti din "living room" ne da-ti un autograf???
So... u were watching tv? :O Cred ca te-a confundat :)) Norocoaso....
:))) Omul e un dragut, interactioneaza cu cititorii lui, ca doar ei ii cumpara cartile. O lipsa de aroganta absolut fermecatoare! :)
Da, da! Iti pot trimite o vedere, daca ti-e dor de Londra:)))
Post a Comment