Pages

Sunday, February 5, 2012

Ce îmi place mie pe lumea asta

Îmi plac așa de multe lucruri pe lumea asta, că nu știu cu ce să încep. Îmi place soarele, îmi place cum mirose primăvara și îmi place cum se trec frunzele arțarilor în Canada. Îmi place că trăiesc pe singura planetă cu ciocolată, îmi place cum câte o melodie sau câte un parfum mă țin agățată de câte o amintire frumoasă și nu mă lasă să o uit. Îmi place să stau sub două plăpumi când e frig afară și îmi place să îmi pierd privirea în ceva frumos. Îmi place că lumea este colorată, îmi place că nici un om nu seamănă cu altul și îmi place cum lumea devine din ce în ce mai mică pe măsură ce vedem mai mult din ea. Îmi place că unii oameni sunt răi pentru că răutatea lor îi face neprețuiți pe cei buni. Îmi place că există cărți, că niște oameni au știut să pună pe hârtie povești și gânduri și sentimente. Îmi place să ascult copiii vorbind între ei. Îmi place să stau lângă o apă într-o zi cu soare. Îmi place să colind străzile aiurea sorbind dintr-o cafea cu lapte. Îmi place să scriu într-o cafenea aglomerată. Îmi place să mă plimb noaptea printre blocuri și printre case și să arunc priviri furişe în viața străinilor. Îmi place că oamenii sunt povești. Îmi place că soră-mea este romantică și ipohondră și mă lasă să râd de ea că este romantică și ipohondră. Îmi place cum fiecare destinație banală devine zonă cu grad de risc ridicat când se duce Catrinel acolo. Îmi place că bărbații nu sunt perfecți și că în fiecare zi petrecută într-o relație, învățăm că nu mai este vorba despre mine ci despre noi, învățăm să avem răbdare, să înțelegem, să tolerăm, să acceptăm, să spunem da mai des decât spunem nu, învățăm despre compasiune, tandrețe, tăcere. Învățăm că iubirea înseamnă de fapt toate astea la un loc, plus multe altele pe care nu le știm dar le învățăm în timp, în doi. Îmi place că încet, încet, se face loc pentru toată lumea. Că încet, încet nu ne mai împarțim în albi și negri, creștini și păgâni, heterosexuali și homosexuali ci suntem toţi oamenii. Îmi place cum oamenii vorbesc cu toată ființa lor, nu doar cu gura, cum poți să înțelegi ce vrea să spună un om, doar privindu-l. Îmi place că visez marea cu sarea dar pot să mă mulțumesc cu atât de puțin. Îmi place că atunci când nu-mi ies planurile, imediat îmi fac altele. Îmi place că pot să găsesc ceva amuzant în orice tragedie. Îmi place când oamenii își iau visele în serios. Îmi place când oamenii au curaj, când își trăiesc viața, când își asumă riscuri. Îmi plac multe...îmi place tot...Îmi place de mine, îmi place de tine, îmi place că viaţa este ca un cadou în cadou...desfac cutie după cutie şi surprizele sunt din ce în ce mai frumoase.Hai, recunoaşte! La vita e bella!

No comments: