Căutare

Tuesday, January 15, 2013

Eu și Eminescu

Parcă vă și văd când citiți titlul: 

- Ia uite și la asta! Cică ea și Eminescu! Ne-am dat dreacu, are povești și cu Eminescu!

Ei bine, da, am povești și cu Eminescu, chiar dacă a trăit înaintea erei mele, nu vă mai mirați atâta. Asta e, am trăit intens, vă ofticați?

Dar să vă explic, totuși...

În primul și în primul rând, Eminescu mi-a căzut la toate examenele vieții mele: la bac, la admitere la facultate, la licență. Mi-o fi căzut și la admitere la liceu dar până acolo chiar nu-mi mai bate memoria, că sunt prea bătrână, I am 32 years young, nu știu dacă v-am zis. Apropo, ce ați făcut de ziua mea? (ziua mea e pe 31 decembrie, că doar nu era să mă nasc așa, oricând).

În al doilea rând, să știți că în prima fază a vieții mele, adică până am descoperit petrecerile, am fost mai tocilară așa, de fel, și printre alți scriitori demult oale și ulcele, m-am îndrăgostit și de Eminescu (nu știu de ce vi se pare morbid, că adolescentele din ziua de azi suspină după vampiri, același drac, zic...). Într-o vară, i-am citit toate poeziile, prozele și biografiile pe care le-am găsit la bibliotecă. Preferata mea a fost și este în continuare, biografia romanțată scrisă de Cezar Petrescu, în trei volume. Le am și acum, le-am găsit în urmă cu câțiva ani la un anticariat și o să le iau cu mine și în Canada sau pe Marte, depinde unde mă hotărăsc să plec. Cartea aia mi-a pus capac. Jur că aveam fluturi în stomac și chiar mă concentram să găsesc o cale să fiu împreună cu Eminescu. Citisem eu mai demult o carte care se numește "Undeva, candva", în care unul călătorise în timp să fie cu o tipă care trăise în altă perioadă, deci am recitit cartea, să văd cum a făcut ăla, poate fac și eu. Nebună de mică, ce mai... Evident că nu mi-a reușit călătoria în timp și nu vă pot spune cum e Eminescu la pat, poate cu altă ocazie, să mai evolueze puțin știința. Eu răbdare am și Eminescu mi se pare bunăciune și în ziua de azi, ca să nu mai vorbim că nebunia lui mi se pare sexy rău, că doar nebunii la nebuni trag...

În al treilea rând, eu toată viața am fost incredibil de proastă la mate, fizică și chimie. Dacă în generală m-am chinuit la mate că trebuia să dau nenorocitul ăla de examen, la liceu mi-am băgat picioarele. Chiar din clasa a 9-a am refuzat să mai am de-a face cu așa ceva, drept pentru care în trimestrul al treilea m-am trezit corigentă la mate (din fericire nu pe toamnă) și cu o medie foarte mică la fizică. Aveam media generală distrusă, eram disperată. Profa de mate era rea și nu mă suporta așa că m-am milogit de profa de fizică:

- Haideți, doamna profesoară, vă rog io, ascultați-mă și pe mine data viitoare din ceva, să îmi măresc media.

Profa se uită la mine cu milă, măi, da cu milă, era și normal, știam doar Legea lui Arhimede din toată fizica, eram un caz pierdut, nu meritam nici să beneficiez de legea gravitației (asta parcă la fizică e, nu?). Zice:

- Hmmm, bine, fie. Pentru data viitoare să înveți termodinamica. Sau "Luceafărul".

Am crezut că n-aud bine, dar n-am mai comentat. M-am dus acasă și am analizat situația. Termodinamica aia era întinsă pe cinci pagini de caiet mic și "Luceafărul" pe 98 de strofe. Totuși din "Luceafărul" înțelegeam tot, în timp ce termodinamica parcă era scrisă într-o limbă moartă, descifram la ea ca la hieroglife.Timp la dispoziție: cinci zile. Ghici ce-am facut??? Pai...

Peste cinci zile, ora de fizică:

- Lavinia, ce ai pregătit pentru azi?

M-am ridicat frumos în picioare, mi-am dres vocea și am zis:

- "Luceafărul", de Mihai Eminescu.

Am recitat frumos, tare și cu intonație, vreme de douăzeci de minute. Îmi amintesc că nicicând nu mai fusese așa de liniște în timpul orei de fizică. Profei nu i s-a clintit nici un mușchi pe față, în tot timpul actului meu artistic. Aveam inima cât un purice: i-o plăcea, nu i-o plăcea...În sfârșit, am zis ultimul vers și aproape că nu mai respiram.  Profa m-a mai contemplat puțin, după care a spus:

- Lavinia, să știi că eu am glumit...

Am simțit că îmi fuge pământul de sub picioare. Ea a deschis catalogul la numele meu, a luat stiloul, s-a uitat la note gânditoare, părea că face calcule și înainte să scrie, a zis:

- Uite, dacă îți dau trei de 10, îți iese media 8. E bine?

A fost foaaaaaaarte bine. A fost minunaaaaaat! Ulterior, prin școală s-a dus vorba că la clasa de bilingvă engleză e o tocilară care a învățat "Luceafărul" ca să ia 10 la fizică. Chiar m-a întrebat un coleg de la o clasă paralelă:

- Care e, vere, tocilara aia?
- D-apăi eu sunt tocilara, vere. :)

N-a fost bai cu colegul, suntem prieteni și azi, că eu am simțul umorului de când eram embrion. Oricum, mie nu mi se pare că am fost tocilară la faza asta. După mine, când știi poezii, ești poet, which is cool și când știi ce e aia termodinamică, ești tocilar. Sau o fi fost aerodinamică? Sincer, habar n-am dacă lecția era termodinamica sau aerodinamica sau dacă sunt unul și același lucru sau dacă nu sunt unul și același lucru. Și sper că nu se scriu cu cratimă, adică termo-dinamica/aero-dinamica și dacă se scriu cu cratimă, să mă scuzați că nu știu că se scriu cu cratimă, dar nici voi nu știți ce știu eu, da? Na, că v-am zis-o. Aș putea totuși să caut pe google, dar mi-e foarte lene așa că mai bine apăs Publish și mă bag în pat, că mai e puțin și trebuie să mă trezesc și nici nu mă culcai. Hai pa!






34 comments:

Loredana said...

Eu am facut de bunavoie un curs despre Eminescu in facultate, desi nimeni din anul meu nu l-a ales. Si tot cu domnul Eminescu m-am intalnit si la def. Mie chiar ii place. Si apropo, si eu am invatat Luceafarul, dar de placere, ba chiar si cateva Scrisori, alea cu numere impare.

DoarBaiaMare said...

Mie nu mi se pare un poet extraordinar..Insa poezia Lacul este una dintre cele mai bune poezii pe care am avut norocul sa le citesc eu..In schimb consider ca tara asta a avut poeti mai buni decat ME..Gusturile nu se discuta :)

Lavinia said...

Am facut Romana-Engleza in facultate, pe vremea cand inca se mai facea ceva carte. Am ajuns sa-i cunosc opera in amanunt, pana la urma. Absolut tot ce am invatat in domeniul literaturii, pentru orele de litartura sau in alte scopuri, a fost de placere. Literatura a fost marea mea pasiune, de cand am invatat sa citesc:) Ma bucur ca iti place Eminescu. Este un poet complet. Poeziile lui pot fi citite si azi si nu par perimate.

Adriana said...

Doamne doamne.. si pentru mine matematica, fizica si chimia au fost limbi straine.. ca doar eram la filologie :))
Altii te-ar crede nebuna, zic eu, ca ai invatat Luceafarul tot.. dar si eu as fi ales asta in loc de termo/aerodinamica aia :))
Care habar nu am cu ce se mananca...

Lavinia said...

Intr-adevar, gusturile nu se discuta. Insa cred ca valoarea unui artist trebuie recunoscuta chiar daca nu iti place opera. Eminescu a fost un vizionar, a fost inaintea timpurilor lui. Gandeste-te numai ca a fost contemporan cu Alecsandri. Eminescu scria "La steaua", in care vorbea despre cosmos si viteza luminii, in timp ce Alecsandri scria pasteluri si spunea cum ninge la el la mosie. Nu spun ca Alecsandri nu este valoros pentru literatura romana, are si el o contributie majora, incerc doar sa evidentiez cat de avansat era Eminescu. Apoi Eminescu este inca singurul poet din literatura romana cu o opera care a acoperit o paleta atat de larga de teme: dragoste, filosofie, istorie, jurnalism, supranatural, stiinta, societate etc. Inca nu exista un poet mai bun ca el in lietartura romana. Exista alti poeti foarte buni, dar Eminescu va fi foarte greu de egalat, din foarte multe puncte de vedere. Este ca si cazul lui Shakespeare, care nu poate fi egalat pentru simplul fapt ca nimeni, pana acum, nu a scris ceva in plus, fata de el, din punct de vedere al tematicilor abordate. :)

Lavinia said...

Of, multumesc pentru intelegere! Numai o filoloaga poate intelege, zau asa:)) Esti de-a mea:))))

bucuros said...

tare faza oricum dar si mai tare a fost ala care a intrebat :))

Taraboste said...

Acum imi explic efervescenta vietii tale actuale ... recuperezi anii de tocileala din timpul scolii :)
Bai si cand ti-ai gasit si tu sa te nasti ... Cred ca-n afara de parinti nu-si mai aduce nimeni aminte :)

amiralul said...

degeaba ai 32 de ani ca tot de 18 gandesti :)) e compliment sa stii :)

Sebastian said...

cartea aia nemaipomenita, biografia romantata, e a lui cezar petrescu. camil se ocupa de chestii mai serioase. :D

Lavinia said...

Asa! Multam frumos! Am modificat:)Da, Cezarica s-a tinut de prostii gen Fram si sa puna floricele in biografia lui Eminescu, sa dea adolescentele tampițele și neieșite din casă, ca mine de exemplu, pe spate:))) Imi cer scuze pentru eroare, dragi citititori. Aceasta este dovada ca petrecerile repetate distrug toti neuronii. Definitv! :))))))

Lavinia said...

Nici nu ma gandeam sa nu o iau ca pe un compliment:))))

Lavinia said...

Crede-ma ca am recuperat demult. Acum fac suplimentar, deh, defect de tocilara. Totul trebuie aprofundat dupa ce ai invatat bine:)))) Da, ai dreptate cu ziua de nastere, dar ma bucur, ca nu trebuie sa dau de baut:)))

Lavinia said...

Da, dragul de el, si acum ii strig:))

Anonymous said...

Pun pariu cu tine ca nici Caragiale nu e pe gustul tau. Poate Ady Endre?

mihaela said...

Daca zici tu ca termodinamica inseamna ca asta e, nu tin minte sa fi facut aerodinamica prin liceu, iar in clasa a IX-a cred ca era mecanica, ale carei legi eu le-am invatat atunci si le-am inteles prin anul doi de facultate. Uitasem complet de liceu, semn ca devin baba cu acte in regula :). Numa' la partea cu Eminescu nu te pricep, gargaunii mei emotionali fixandu-se definitiv la Blaga, dracu' stie de ce. Bine, probabil si psihologul meu va pricepe atunci cand o sa apelez in sfarsit al unul

Butterfree said...

Esti nascuta in aceeas zi/an cu sotul meu:) Mie mi-a tot picat 'Ion' la bac si la admitere:)

Lavinia said...

Eu ma bucur ca dau impresia ca am cat de cat idee ce am facut la fizica intr-a 9-a:))) Dar sincer, n-am. Putea sa fie si mecanica, cum zici tu. Mi-a placut si Blaga. Am fost o cititoare generoasa, am iubit toti autorii pe care i-am citit/studiat :)

Lavinia said...

Sotul tau trebuie sa fie un om foarte special:)))) Cred ca e mai naspa sa iti pice Ion, decat Eminescu, nu stiu ce sa zic. Parca Eminescu se invata mai usor, poate pentru ca il studiam din generala...

Ioana K-Man said...

Hmm, am crezut ca esti mult mai tanara! Asa parea nu doar pe blog, ci si in fotografie :D
Eminescu era frumusel cand era tanar, dar a fost un om foarte bolnav spre sfarstiul vietii. Care viata a fost destul de scurta, chiar si pt un poet.
Sa stii ca mi-a placut chestia cu cine stie multe poezii e poet, nu tocilar. Era bine daca o stiam din liceu, sa dau peste nas la tocilarii adevarati :)))

Lavinia said...

Ma conserv de la conservantii din bere (sunt foarte mare iubitoare de bere) :))))

amiralul said...

:) esti de pe vremea cand in scoala inca se mai invata de drag carte. :)

Lavinia said...

Si asta tot ca pe un compliment o iau:)))

Mr. Chocolate said...

la naiba. sigur am chiulit la ora aia, că nu țin minte așa ceva. și sigur ar fi vuit școala, la fel ca atunci când am venit în pijamale :P

Lavinia said...

A vuit dar nu prea mult, ca a inceput vacanta de vara. Bogdan m-a intrebat cine e tocilara cand eram la munte cu Parvuleasca, deci s-a mai comentat si pe acolo. Irina Manea si-a amintit, de exemplu. Eu uitasem de aia cu pijamalele. Doamneee:))

belgianca said...

eu eram in clasa de mate-fizica. am invatat luceafarul ca sa iau 3 de 10 la romana. :D

Unknown said...
This comment has been removed by the author.
Lavinia said...

Nici nu stiu de ce naiba aveam atatea manuale. Puteau sa ne dea o carte de poezii de Eminescu la inceputul anului, sa invatam cate una pentru fiecare materie:)))

joedoe said...

pe puncte:
1. termodinamica se facea intr-a zecea
2. presupun ca la licenta tu insati ti-ai ales Eminescu, nu ti-a fost impus (tema era la alegere - dupa cate stiu eu)
3. laudabila pasiunea ta ptr Eminescu, pentru lecturi diverse, in ziua de azi. Eu, unul, prefer Blaga si Nichita, care cu siguranta s-au inspirat masiv si din Eminescu, cel putin ca teme abordate

Lavinia said...

În primul rând, bine ai venit pe blogul meu:) În al doilea rând, hai să îți răspund, tot pe puncte:
1. tot ce se poate, așa cum am spus, nu aveam nici o legătură cu fizica, chimia sau matematica, nu aveam nici măcar manuale, la fizică aveam un caiet (pentru că profa, în nemărginita ei înțelegere pentru anti-talentul nostru, ne dădea note pe caiet) și în caietul meu, lecția cu pricina aveam 5 pagini și se termina în -dinamică.
2. am ales tema pentru lucrare ( Women in Dickens' Novels) dar a trebuit să dau și un examen scris, pentru care am avut de ales între literatură și gramatică (am ales literatură) și apoi am avut de ales între câteva module, fiecare conținând mai mulți autori, și din literatura română și din literatura engleză (testarea a fost bilingvă), deci am avut Eminescu cu Sărmanul Dionis și încă un autor (am uitat care) la lit. română și Canterbury Tales și The Great Gatsby la lit. engleză :)
3. îmi plac și Blaga și Nichita, în general reușesc să găsesc ceva frumos la orice autor, nu există un autor care să nu îmi placă, doar că unii îmi plac mai mult ca alții:)) iar în ce privește pasiunea mea pentru lectură, o am de mică...e o poveste lungă, pe scurt am avut nevoie de un univers alternativ pentru că eram nefericită, așa că am început să citesc, apoi să scriu și oricum erau alte vremuri, citea multă lume pe atunci (sunt nascută în 1980).

joedoe said...

Deci a fost totusi alegere cu Eminescu, chiar daca dintr-o oferta restransa. Cu siguranta ti-a cazut bine cu bietu Dionis, parerea mea! ;)
Recunosc ca ti-am descoperit blogul indirect, de la comentariul tau la atat de controversata postare a colegei tale intru blog, Anne-Marie. Scrii bine, cu zvac, desi uneori cu un pic de obscenitate cautata si inutila (pe care eu unul nu o gust). In ce priveste reactia ta la postarea Anne-Mariei, cred ca ai cazut putin in plasa si te-ai infierbantat putin cam tare. Scuzabil insa, daca te gandesti ca multi blogari importanti au inghitit aceeasi nada, dar, mde, subiectul era prea savuros si de impact ca sa-l rateze cineva. Si Anne-Marie e o fata cu mult talent si umor, iar postarea aceea a ei in stilul acela direct, ba chiar putin obraznic, voit ofensator, si-a atins scopul din plin. Nuanta de saga, de farsa a acelei postari, a fost suficient de clar dezvaluita in finalul postarii: "Și să nu se ia foarte tare în serios. / Cât despre mine, nu, nu stau cu mâinile-n sân să primesc toate lucrurile astea minunate. Cum s-ar zice, și vițăvercea."
Oricum, talentul tau este de necontestat si ma bucur ca te-am descoperit.

Lavinia said...

Imi putea cadea alta combinatie de scriitori, oricum ii stiam pe toti, as fi luat 10 oricum:))) Mersi pentru laudele aduse talentului meu :) Revenind la postarea lui Anne Marie, nu stiu alti bloggeri cum sunt, dar, daca ai citit mai multe postari de pe blogul meu, ti-ai dat seama probabil ca eu nu scriu pentru trafic. Eu am reactionat la un articol de care in zilele respective ma impiedicam peste tot pe net. M-a deranjat ca un articol scris prost si cu un continut demn de lumea pitipoancelor, este atat de popular. M-am bucurat ca au existat atatea reactii negative, totusi, nu m-am asteptat. Poporul român este un popor care s-a obişnuit să nu mai aibă reacţie, să le lase pe toate să treacă că deh, doar nu poţi schimba nimic. Aşa am ajuns să fim violaţi moral de guvernanţi şi de mass media. Eu nu zic că am schimbat ceva că am scris pe blogul meu amărât şi necunoscut o replica la articolul cu pricina. Dar am reacţionat, m-am exprimat pentru că aşa sunt eu. Eu sunt sinceră, pasională şi reacţionez la ce mi se întâmplă, mă bucur, sau mă enervez, după caz, sunt vocală, am opinii. Blogul meu mă reprezintă, scrisul e una dintre modalităţile mele de exprimare şi nu cenzurez nimic pentru că nu scriu pentru nimeni, scriu doar pentru mine. Mă bucură fiecare cititor care rezonează cu ceea ce scriu, nu mă interesează cititorii cărora nu le place ce scriu. Atâta timp cât voi scrie gratis, voi scrie cum îmi place. Şi ca să ne întoarcem la Anne Marie, îmi place şi mai puţin de ea, pentru că nu şi-a asumat ce a scris. A dat-o la întors că vezi doamne, a experimentat şi că cei care i-au dat replica au căzut în capcană. Mofturi. I-am citit şi alte articole şi Anne Marie este materialistă, materialistă nu în sensul că vrea banii ei munciţi ci materialistă în sensul că vrea banii unui bărbat. Mi se pare o trăsătură umană urâtă şi am dreptul la reacţie, atâta timp cât ea afirmă asta public. Aş fi respectat-o pe Anne Marie, aşa cum spuneam, dacă îşi asuma acest lucru, dacă în loc de articolul acela explicativ care mai rău a infundat-o, ar fi spus: "da, băi, şi vreau să fiu întreţinută! care-i problema?" Nu ar fi nici prima, nici ultima femeie care are aceasta dorinta si sunt destui barbati pe care nu ii deranjeaza sa intretina femei. Dar de ce ii e rusine de dorintele si alegerile ei, nu pricep. Asta o face sa scada in ochii mei ca om, faza ca e materialista o face sa scada in ochii mei doar ca femeie, eu fiind femeie independenta. Si retine te rog, eu pe Anne Marie doar o desconsider, nu o judec. Fiecare isi traieste viata asa cum doreste. Doar ca atunci cand iti faci publice optiunile, trebuie sa te astepti la comentarii, ca asta e, libertatea de exprimare e un drum cu doua sensuri:) Cat despre limbajul obscen folosit uneori, mi-l asum. Nu-mi cer scuze pentru el, aşa simt, aşa scriu. Şi în viaţa reală, când mă enervez rău, mai scap câte o înjurătură. Nu e frumos, e chiar urât, dar asta sunt.

joedoe said...

Mi-am facut timp si am cetit si alte postari de-ale tale. Pana sa imi bag nasul si pe acolo, o sa revin un pic la tema de aici. "M-a deranjat ca un articol scris prost si cu un continut demn de lumea pitipoancelor, este atat de popular." Exact cum am banuit: ai cazut in plasa abil intinsa de respectiva. Daca articolul cu pricina era scris prost, nu facea atata valva. Fata a vrut cu buna stiinta sa socheze, sa atace niste tabuuri universale, tocmai pentru a castiga popularitate. Si a facut-o cu talent, ca altfel te asigur ca nu o baga nimeni in seama. Poate ca in sinea ei chiar viseaza la acele rigori la un barbat (si sa nu-mi spui ca tu nu ti-ai dorit niciodata ceva similar), insa e prea isteata sa le si creada cu adevarat. Avand ceva trafic deja, ea si-a asumat un risc cand a atins un punct atat de sensibil in articolul ala, si pe buna dreptate si-a luat o multime de scatoalce, inclusiv de la tine. Mai interesant cred ca ar fi sa ne intrebam altceva: oare in final ea a castigat sau a pierdut din riscul asta? A castigat o nesperata notorietate, dar si multe injuraturi, ba chiar dislike-uri definitive din partea unor cititori fideli de-ai ei. Oare regreta acum, sau se bate cu pumnul in piept cu miliardele de vizitatori unici si commenturi? ;)
Asa. Si acum subiectul 2, adica Diverse. Spui ca nu scrii pentru trafic. Iar gresesti, sau mai degraba te minti singura. Esti fireste prea isteata sa te astepti sa-ti citeasca scrierile jde mii de indivizi zilnic, insa cu siguranta te simti bine cand primesti multe reactii de la tot felul de anonimi care consoneaza cu tine, iti acorda atentie. Cine oare nu simte la fel? Chiar si eu am visat la asta cand am inceput sa scriu pe blogurile mele, dar m-am cumintit curand. Mi-am propus sa scriu numai lucruri care mi s-au parut cu adevarat rare, deosebite, surprinzatoare etc., iar traficul de mult timp a devenit irelevant. Scriu doar pentru mine, ca sa-mi amintesc, poate, peste ani ce lucruri m-au impresionat candva.
Interesanta ambitia ta cu blogul in engleza (banuiesc ca din nostalgie pentru prietenii si locurile de peste mari - Canada etc). Nu stiu cat te va tine elanul asta anglicist, insa e greu sa razbat printre cei cu engleza de la mama de acasa. Tu folosesti o engleza extrem de cuminte si literara, in timp ce amica Becca si altii ca ea fac cu usurinta in engleza artificii lexicale de neimaginat pentru un non-native. Oare merita bataia de cap? (Iarta-ma, nu vreau sa te descurajez, faci cum simti tu, fireste!)
And last for now, cred sincer ca risti sa-ti pierzi din publicul care altfel te-ar aprecia prin faptul ca te atingi de un alt tabu, si mai universal de data asta, si anume Dumnezeu! ;) Sigur, poti fi cea mai ateista fiinta de pe planeta si s-o declari sus si tare, insa scriind "dumnezeu" iti atragi inutil o multime de antipatii. Si Beatles-ii s-au crezut la un moment dat (si au declarat ca sunt) mai celebri decat Isus in SUA si a doua zi milioane de discuri de ale lor au fost arse de americani in piete etc. In plus, chiar si in engleza refuzi majuscula, cazand fara sa vrei in greseala gramaticala si confuzie: dupa cum stii, god=zeu, God=Dumnezeu.
Si pentru ca ai reale veleitati de prozatoare, iti dau un link:
http://serbangabriel.blogspot.ro/2010/12/revelatia-lui-eugen-ionesco.html
Apoi, pentru ca esti asa de indarjita pe fatuca aceea, uite inca un link:
http://serbangabriel.blogspot.ro/2010/12/despre-femei-cu-schopenhauer.html
Enjoy and carry on! ;)

Anonymous said...

Ehhh, dar eu mi-s nascuta pe 25 Decembrie! Te-am luat! Oi fi tu atee, da' io tot de ziua lui jesus m-am nascut, nah! Oricum, suntem capricoarne amandoua! E de bine!