Pages

Monday, February 15, 2016

Să mai dau puțin din casă

Nuu am mai dat din casă de tare mult timp. De fapt, nu mi s-au prea întâmplat chestii nemaipomenite că am fost ocupată cu casa, cu relația, cu joburile. O vreme totul a fost o linie dreaptă, ușor ascendentă, plictiseală maximă, ce mai! 

Ieri a fost ziua lui Valentin cel mare și sfânt, și pe aici toată lumea s-a dat peste cap cu flori, felicitări și alte cadouri. Eu nu cred în sărbătorirea iubirii la dată fixă, așa că pe 14 februarie de obicei îmi văd de ale mele și evit să ies în oraș, că am ieșit la film anul trecut și nu erau bilete pe nicăieri la filmul pe care doream noi să îl vedem și după ce ne-am plimbat de la un cinematograf la altul până când ni s-a făcut foame, am vrut să mâncăm ceva, dar toate toate restaurantele mai răsărite erau rezervate. Nu mai știu ce și pe unde am mâncat până la urmă, dar a fost o decepție totală. 

Anul acesta am fost la sală, apoi m-am uitat la câteva episoade din How I Met Your Mother pe Netflix, apoi am făcut curat în baie, apoi am făcut o baie fierbinte cu lumânări, spumă și Leonard Cohen (singură) apoi am făcut ceva de mâncare că era ora cinei, apoi am băgat rufe și vase la spălat. 

Sâmbăta seara am ieșit totuși la un restaurant care a servit un meniu special, 5 feluri la un preț exorbitant de 40 de lire de persoană. Mie tocmai îmi fusese rău la stomac cu câteva ore înainte, așa că am gustat din două feluri și două feluri le-am luat acasă. La desert nici nu am vrut să mă uit. Nici el nu a prea mâncat dar măcar ne-am pupat mult. A fost bine.

Acum, ce e în neregulă cu evenimentele descrise mai sus? Păi, în primul rând, m-am despărțit de câteva săptămâni de iubitul parizian, dar încă locuim împreună până îmi găsesc eu locuință. Nu vă îngrijorați, a fost o decizie comună, luată după ce ambii am constatat moartea pasiunii. Nu ne-am certat, ne iubim ca frații și ne înțelegem foarte bine ca și colegi de apartament. 

Deci duminică am gătit pentru noi, și am făcut curat în baia noastră și am spălat vasele și rufele noastre. Că el era ocupat, se uita la meciuri. 

Ce este mai interesant e că eu mi-am făcut alt iubit între timp, că am zis să văd și eu ce e cu Tinderul ăsta, dacă tot sunt single. Nu a fost chiar așa nasol cum m-am așteptat, drept urmare am găsit un tip fain din a treia încercare. Cu el am fost sâmbătă seara la cina cu cinci feluri. Deci cu el m-am pupat. Apoi m-a condus acasă. Unde stau cu fostul. Și ne-am mai pupat puțin în fața casei. De fapt mai pe lateral, că nu sunt așa de nemernică. Fostul știe, evident, dar totuși nu e frumos să ne manifestăm în fața lui. Nu încă.  

El ar fi vrut să mă vadă și ieri, dar a trebuit să stea cu copiii, că are doi copii și era săptămâna lui. E divorțat, stați liniștiți. că nu mă cuplez cu bărbați însurați. Deși m-am dat la unul o dată, că era prea fain, până mi-am dat seama că e însurat cu un domn, adică e gay. Dar asta e altă poveste.

Oricum, ce voiam să zic e că dacă v-ați simțit singuri de ziua lui Valentin, vă invit să luați un loc în pantofii mei. E un pic ciudat, dar fain. Ca viața. Până se așează lucrurile, se suprapun oleacă. Precum plăcile tectonice. Zic și eu...


3 comments:

Alexandra said...

Imi place mult blogul, am râs tare mult când am citit unele chestii. Misto stilul. Sper sa îl continui.
:)

Adriana said...

Well, ma bucur sa mai aud cate ceva de tine.
Sper că intre timp (în cele trei luni de când n-ai mai postat) s-au mai aranjat lucrurile și nu se mai produc cutremure pe la tine. Că și plăcile astea tectonice poate se mai și aliniază, nu doar suprapun.
Te pup!

Studio Galati said...

Sper ca la acesta din urma, pasiunea sa aiba o viata mai lunga!