Căutare

Monday, February 14, 2011

Aventurile lui Catrinel la Hong Kong, partea doua

Disclaimer: Acesta NU este un pamflet și orice asemănare cu Cristina Iliescu NU este deloc întâmplătoare!

Catrinel a ajuns la hotel foarte obosită. Toți bell-boys din hotel au fost mobilizați să-i ducă plasele cu cumpăraturi în cameră. Până când și-a terminat Catrinel baia cu spumă și a dormit cam o oră și jumătate, bell-boys aproape au terminat de adus cumpăraturile.
Catrinel s-a trezit foarte înfometată. Nu putea să coboare la restaurant, pentru că nu mai era agreată acolo din cauza apetitului crescut și din cauza felului in care priveste oamenii care îndraznesc să se uite în farfuria ei, de parcă se pregătește să-i muște, așa a zis o chelnăriță. Prostii! Este bine educată! Nu a mai mușcat pe cineva care s-a uitat în farfuria ei de când era mică! Ce sunt prejudecățile astea? În sfârșit…Deocamdată trebuie să mănânce. Poate ar trebui să gătească ceva singură. Multă lume face asta. De exemplu, ar mânca o ciorbă de pui. Catrinel, o perfecționistă, începe procesul de pregătire a ciorbei de pui cu un research pe Google. Site-uri culinare, bloguri, forumuri, după vreo două ore Catrinel este edificată. Îi trebuie o oală. O sună pe mami pentru confirmare. Poate totuși Google nu știe. După o repriză de nenumărate întrebări și răspunsuri, conversația cu mami se încheie. Catrinel mai aruncă o privire peste notițele luate (este o perfecționistă) și înțelege că fără oală chiar nu poate face ciorbă. A zis și Google și mami.
Catrinel, foarte hotărâtă, pleacă să-și cumpere oală pentru ciorbă. Merge fără țintă prin imensul Hong Kong. Încercă să-și dea seama de unde ar putea cumpăra așa ceva. Probabil de la departamentul de accesorii pentru camera aceea în care se gătește. Numai de-ar știi cum se numește camera cu pricina. Știe că acolo se află obiectul acela pe care se gătește. Acela care se încinge. Offff….Iar trebuie să o sune pe mami. Extenuată deja, poposește pe o bancă și o sună iar pe mami. Da, măi! Bucătărie se numește! BU-CĂ-TĂ-RI-E! Și ciorba se face pe A-RA-GAZ! Și oala se cumpără de la orice supermarket de la raionul de oale, probabil. Asta nu i-a mai spus mami. Dar găsește ea oalele imediat ce găsește un supermarket. Își notează informațiile prețioase în timp ce păsește agale pe trotuar. Deci, A-RA-GAZ, BU-CĂ-T…Doamne! Ce-i asta? Catrinel se întoarce speriată să vadă ce s-a întamplat? Ce a fost zgomotul acela infricoșător? Pe caldarâm, un chinez sinucigaș, se zbate între viață și moarte, la mai puțin de un metru de ea. Catrinel îl privește câteva secunde ca hipnotizată apoi își amintește că totuși, trebuie să-si cumpere o oală de la supermarket. Iși privește notițele: A-RA-GAZ, BU-CĂ-T….Cum era aici? Fir-ar! Din cauza șocului a uitat cuvântul…Chinezii aștia sunt chiar imprevizibili. Dar măcar sunt politicoși. Tipul a așteptat să treacă ea înainte să se arunce. Dacă nu ar fi așteptat, ar fi căzut în capul lui Catrinel și probabil n-ar fi apucat să-și noteze nici A-RA-GAZ. Dar ce este aragazul? Camera în care se gătește sau obiectul pe care se gătește? Chiar a speriat-o chinezul ăla! Trebuie să o sune pe mami din nou…