Căderea Romei sau Apocalipsa după Catrinel

Stau ca pe ghimpi în faţa televizorului şi aştept să revedince Catrinel cele aproximativ 450 de cutremure care au avut loc în Italia în ultimele zece zile. Dacă n-aş ştii că este ea acolo, aş zice că aceste mişcări tectonice sunt  din  voia Domnului dar nu e chiar aşa.

Aventurile lui Catrinel în Italia au început când, în lumina ultimelor evenimente, diplomaţii de la Hong Kong au rugat-o frumos să îşi găsească altă destinaţie, că lumea asta e mare şi plus că vroiau să se apuce să construiască o gară foarte şmecheră şi nu prea îndrăzneau să se apuce de lucrări, cu Catrinel vânturându-se pe acolo. Şi chiar dacă o mai primeau, nu prea mai avea cu ce să ajungă. Companiile aeriene s-au sesizat la nivel de uniune, că în avioanele cu care zboară Catrinel, se întâmplă evenimente cel puţin ciudate. De exemplu, un rus a trebuit resuscitat după câteva pahare de votcă. Şi chiar dacă, prin absurd, Catrinel mai era îmbarcată pe vreo cursă spre Hong Kong şi lăsată să intre în ţară, ar fi avut probleme serioase cu cazarea. Pe de o parte, bagajul ei depăşea mult capacitatea apartamentelor standard şi pe de altă parte, hotelierilor le-a fost respins de către primărie proiectul de amenajare păşuni pentru creşterea a câtorva cirezi de vaci, absolut necesare aprovizionării cu lapte proaspăt pentru micul dejun al lui Catrinel. Dacă o întrebi, ea se jură că n-are interdicţie la Hong Kong dar eu ştiu ce să zic…

Astfel, Catrinel s-a relocat la Roma, într-o dimineaţă senină de primăvară. A încercat să stea la hotel, dar camerele din unităţile de cazare italiene sunt atât de mici, că nu-i au loc nici pantofii. Aşa că şi-a găsit un apartament cochet şi măricel şi în altă dimineaţă senină de primăvară, şi-a urcat lucruşoarele  într-un taxi şi a plecat spre noua locaţie. Şoferul a fost amabil şi a ajutat-o să-şi dea jos calabalâcul. I-a agăţat umeraşele de un gard, i-a aliniat pantofii pe trotuar şi i-a pus plăsuţele peste plase şi plasele peste geamantane. Totul în lumina blitzurilor turiştilor japonezi care aşa ceva nu mai văzuseră în centrul Romei.

Apoi zilele lui Catrinel s-au scurs molcome şi fără întâmplări deosebite: a dat foc filtrului de cafea din greşeală, s-a plimbat cu mijloacele de transport în comun şi a învăţat să rămână imună la leşinurile doamnelor în autobuz, la penele de curent din metrou şi la ambuteiajele pe care nu ea le provoacă şi chiar să filmeze cu detaşare cum se ceartă italienii parlando con la mano, din cauza acestor nesemnificative incidente.  A învăţat să gătească singură, sunând-o pe mama ei pe Skype doar ca să-i arate ce spaghete frumoase poate ea să facă, a fost nevoită să facă un shopping spree pentru că la Roma vara a venit pe neaşteptate şi bineînţeles că a prins-o fără haine adecvate, ca de obicei şi a încercat să îi convingă pe locatarii din clădire că nu ea a stricat liftul, că bagajul ei nici nu a cântărit aşa de mult şi că oricum l-a urcat în cel puţin cinci tranşe. Dar despre toate acestea şi multe altele, în episoadele următoare.


P.S. Citeşte despre aventurile lui Catrinel la Hong Kong aici, aici şi aici.