Căutare

Thursday, December 19, 2013

Cuvânta, Lana del Rey și eu însămi

Se dă fotografia următoare:

Lana del Rey

Fotografie pe care am găsit-o pe blogul Cuvântei, ca exemplificare la un text, text care de fapt e reacția ei la poză, mă rog...înțelegeți voi ce vreau să zic.

Și vă dau câteva citate din text, în cazul în care nu aveți chef să mergeți la sursă:

"Locaţia este foarte strâmtă şi plină de bare inestetice şi tot inestetic este fizicul Lanei del Rey. Am trăit cu impresia greşită că toate artistele se îngrijesc corporal. Când- colo…braţe cu păr lung, negru, neepilat, celulită pe coapse, grăsime abdominală…"

"Dincolo de corpul expus în acest mod, eu mi-am ridicat semne de întrebare asupra stilului de viaţă al solistei- dacă ai banii ei şi corpul din imagine, nu-mi pot explica ce face tată toată ziua. Ce ar avea mai bun de făcut decât să se îngrijească? În plus, mă întreb ce gen de sfătuitori are în jur. Chiar nu are pe nimeni cu capul pe umeri care să prevină acte stupide de expunere publică inutilă?"

Asta e părerea Cuvântei și o respectăm. Cuvânta e o fată faină, isteață și cu condei. V-o recomand din suflet. Și deși mi-e dragă, am ceva de comentat vizavi de reacția ei, o reacție obișnuită de altfel, marea majoritate a oamenilor având cam aceleași gânduri când sunt puși în fața unei fotografii ca cea de mai sus. 

De vină pentru toată tevatura asta este poza însăși. Da, fotografia cu pricina are o problemă foarte, foarte mare. Și anume e reală. Netrucată, nefotoșopată, nenimic. Și noi nu mai suntem obișnuiți cu așa ceva. 

Și acum să vă spun care e problema mea. Problema mea e că aș vrea să văd reacții negative la poze măsluite, cu sâni măriți, sprâncene și funduri ridicate, picioare alungite și subțiate, șolduri rotunjite și talii micșorate, piele colorată uniform și celulită îndepărtată. 

Dar nu...Noi ne extaziem la pozele ireal de frumoase, complimentăm modelele, care de fapt n-au nici un merit, osanalele trebuie aduse mărețului Photoshop care poate face chiar și din mine o blondă înaltă, slabă și cu țâțe mari. După ce ne extaziem, ne ducem la oglindă, unde, ce să vezi? Iată-ne pe noi, în toată splendoarea noastră, cu pistrui, coșuri, pete și niscaiva peri în nas și în mustață, că doar nu ne epilăm zilnic și toate trecem prin faza aia dinainte de epilare, adică aia în care avem părul crescut, că doar părul trebuie să fie crescut ca să poată fi epilat. Și mai avem și celulită, unele mai puțină, altele mai multă, în funcție de materialul genetic, de câtă mișcare facem fiecare, de câtă apă bem și de câți ani avem. Și n-avem nici pătrățele și nici picioare lungi și subțiri! Și mamă, ce nașpa suntem, urâte cu spume, nu ca fetele alea din reviste, parcă a stat dumnezeu numai de ele, parcă le-a creat pe fiecare în parte, migălos, ca pe un puzzle prețios. 

Și cred că marea majoritate feminină de pe planetă nu are pătrățele, că se fac greu, cu sudoare și muncă și energie și nu toate ne-am născut atlete. Și nici nu vrem să devenim. Și suntem fericite cu burtica noastră moale și dacă suntem fericite, de ce naibilui să nu mâncăm ciocolată și să transpirăm cu orele la sală? Ca să fie gura lumii fericită?

Ce vreau de fapt să zic este că mass media face așa o presiune asupra noastră încât nu mai judecăm limpede iar reacțiile noastre sunt nefirești. Ridicăm în slăvi falsul și ponegrim normalul. Bărbații vor femei ca în reviste, pentru că ei merită, domne, chiar dacă ei înșiși au burți și chelii, iar femeile își fac o autocritică nemiloasă, unele își adaugă ele ce nu le-a dat natura și mă refer la sâni și buze și funduri (nu știu dacă se fac implanturi de pătrățele pe abdomen) că încredere în ele însele și în valoarea lor ca ființe umane nu le poate da nici un doctor. 

Revenind la poză, eu văd acolo o femeie frumoasă și ABSOLUT normală. Poziția e ușor nefericită, cred că 99% din femeile care stau în respectiva poziție vor afișa niscaiva celulită. Dacă Lana nu își petrece juma de zi la sala de sport și la cabinetul de cosmetică, chiar dacă își permite, e treaba ei, alegerea ei. Până la urmă, e cântăreață, nu manechin. 

Și dacă ai un confort material nu-i musai să îți dedici restul vietii tale scopului de arăta cum zice norma socială. Că poate nu-i important pentru tine. Poate pentru tine e important să te trezești la prânz, să ieși la bere cu prietenii, să călătorești etc. Adică, dacă tot ai făcut un purcoi de bani, de nu mai trebuie să muncești în următorul deceniu, măcar să profiți de asta și să faci ce ai chef, nu?

V-am zis de Cuvânta, de Lana, acum să vă zic de mine, că doar e blogul meu, ce mama naibilui. Poate partea bună a faptului că întreaga mea viață am avut probleme mai importante de rezolvat, gen cum să supraviețuiesc iadului familiei mele, creditului ipotecar etc, aspectul meu fizic a fost mereu pe locul N-șpe. 

Până să-mi dau seama că nu-s ca în reviste și nici n-am vreo șansă să devin, eram deja femeie adultă, cu studii universitare și școala vieții, sigură pe mine, conștientă de ceea ce sunt, ce reprezint, cât valorez (adică am valoare inestimabilă) cu un loc de muncă stabil și cu o viață sexuală sănătoasă.

Iar băieții și ulterior bărbații care m-au respins pe criterii estetice mi-au făcut un mare bine, pentru că un bărbat care nu vede mai încolo de aspectul fizic al unei femei în general și al meu în special, nu are ce să caute în viața mea pentru că pur și simplu n-am ce face cu el. Până la urmă, frumusețea trece prima și nici o femeie nu arată în realitate ca în pozele din reviste, nici măcar fotomodelele din pozele respective.